Noi oamenii incercam sa ne
influentam mediul in care traim, conditia fizica,
gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne
simtim bine si sa putem duce o viata cat mai
placuta, chiar daca conceptiile asupra unor
detalii in acest sens difera.
Cum se poate remarca din schema de
mai sus consumul unor substante
apare ca una din posibilitatile care ne stau la
indemana pentru a ne modifica dispozitia si
emotiile. Acele substantele care afecteaza
comportamentul, constiinta si dispozitia psihica
sunt denumite substante psihotrope.
Acestea includ nu numai drogurile cum sunt
heroina si matihuana, ci si tranchilizantele,
stimulantele si alte substante binecunoscute
precum alcoolul, tutunul si cafeaua.
In acest context consumul unor
astfel de substante apare ca o actiune tintita,
cu scop, care se gaseste intr-o permanenta
corelatie cu celelalte posibilitati
comportamentale de care dispunem si cu conditiile
noastre de viata.
Trebuie insa mentionat ca
practic oricare dintre posibilitatile de
influentare a dispozitiei poate devia in sensul
unei dependente.
Unii oameni fac cunostinta cu
astfel de substante inca din copilarie sub forma
de medicamente psihoactive, dar cei mai multi le
descopera in perioada pubertatii sau imediat in
anii urmatori. Aceasta perioada pentru multi
tineri este plina de crize interne si externe.
Daca starea emotionala este influentata
imprevizibil si neplacut prin gandire,anturaj si
anumite procese fizice, este de dorit ca
echilibrul balantei interioare sa se
restabileasca nu numai prin aportul de astfel de
substante.
Alcoolul este
folosit concomitent ca aliment
si ca substanta
psihioactiva. Alcoolul este consumat in
cantitati mici si de catre oameni care savureaza
in primul rand gustul respectivelor bauturi sau
care beau numai pentru ca asa este obiceiul.
Aceasta se datoreaza faptului ca bauturile
alcoolice sunt usor accesibile, cine le consuma
in rand cu prietenii se simte in general apreciat
si nu in ultimul rand, efectul alcoolului este
resimtit intr-o prima etapa ca fiind placut. Dar
atentie: trecerea de la acest consum aparent
inofensiv la folosirea alcoolului pentru efectul
sau asupra psihicului se poarte realiza pe
nesimtite.
Ca aliment, 1 g
de alcool are o putere calorica de 29 kJ, avand
astfel o valoare nutritiva apreciabila, fara a
contine insa anumite substante necesare unei
alimntatii sanatoase, echilibrate, din acesta
cauza bautorul poate primi mai multa energie
decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere
are o putere calorica de aproximativ 2000 kJ,
acopera 20% din necesarul zilnic de energie al
unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi
fizice medii. Cam tot atata putere calorica este
continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de
spirtoase.
Ca substanta psihoactiva,
alcoolul alaturi de barbiturice (Nembutal,
Secobarbital) si tranchilizante usoare
(Meprobamat, Diazepam) este un sedativ,
adica este o substanta care scade activitatea
sistemului nervos central, alterand
comportamentul, constiinta si dispozitia psihica.
Alcoolul isi exercita efectul
calmant asupra sistemului nervos central
indiferent daca este consumat in mod constient in
acest scop sau este consumat doar pentru gustul
bauturii sau din obisnuinta. De aceea alcoolul
vandut sub forma unor medicamente ca de exemplu
diferite calmante pentru dureri, tranchilizante,
poate deveni un fel de fals panaceu pentru tot
felul de acuze si indispozitii. O rezolvare
adevarata a problemelor insa nu se poate obtine
prin consumul de alcool.
Cea mai mare
particularitate a acloolului este faptul ca el nu
este perceput ca fiind un drog ci ca o parte
integranta din viata, cultura si economia noastra.
Multi oameni reusesc sa pastreze
in privinta consumului de alcool masura si sa se
fereasca de efectele lui daunatoare, dar nu
putini sunt cei care aluneca pe nesimtite pe
panta abuzului in dependenta, platind acest
consum cu sanatatea si chiar cu viata lor.
Efecte daunatoare ale
alcooolului asupra organismului uman sunt de
asteptat in timp cu mare probabilitate daca doza
medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame
de alcool pur.
|