La acesta schema observatorului neinitiat i se va parea curioasa categoria marcata cu sageata, care reprezinta categoria consumatorilor care beau excesiv din obisnuinta fara a-si pierde insa autocontrolul asupra cantitatii consumate, ale caror leziuni fizice pot corespunde cu cele ale alcoolicilor dependenti sau pot fi chiar mai grave.
Aici trebuie sa facem o distinctie clara intre consumatorul din obisnuinta, care inca mai are capacitatea sa-si controleze prin vointa cantitatea de alcool consumat sau chiar sa se intoarca la un consum moderat si alcoolicul dependent care nu este in stare sa se reintoarca la un consum controlat adica si-a pierdut autocontrolul.

Dependent de alcool este cel care
nu se poate opri din consum
fara a suferi de stari fizice sau psihice neplacute (alcolismul de tip delta, dependentul de doze mici)
sau cel care
ingereaza in mod repetat atat de mult alcool
incat isi dauneaza siesi si celor din jur
(alcoolicul de tip gama si epsilon).

Caracteristica pentru dependenta este dorinta nestavilita, continua sau temporara, de procurare si ingerare a alcoolului, precum si tendinta de crestere a dozei.

Faptul ca dependentul de alcool este bolnav este evident pentru cei din jur insa nu si pentru el. El crede multa vreme ca nu se comporta altfel decat semenii sai sau cauta vina ca bea in alta parte. Face parte din tabloul bolii faptul ca cel in cauza nu accepta sa fie ajutat nici atunci cand apar complicatii organice grave.

Putini alcoolici corespund imaginii stereotipe si plina de prejudecati a betivului jerpelit si decazut. De fapt in majoritatea cazurilor alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu familie, servici si raspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependenta psihica si/sau fizica, care nu mai pot sa controleze cat beau, nici sa judece felul cum se comporta atunci cand beau. Cel putin temporar, daca nu permanent, ei simt o dorinta de nestapanit de a consuma alcool. Aceasta dorinta dobandeste o importanta cerscuta in viata lor, pana cand devine dominanta. Sunt oameni care la un moment dat in viata lor au inceput sa bea la fel cum o face fiecare dintre cei care beau in societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de autodeterminare, ci o obsesie.

Nu exisata un model comportamental care sa fie considerat tipic pentru un alcoolic. Manifestarile acestora fiind diferit de la persoana la persoana, la fel si consecintele. Unii alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool, altii foarte putin. Unii alcoolici beau numai bere altii numai vin sau tarie. In timp ce alcoolismul apare la unii in anii tineretii, el se dezvolta la altii pe parcursul mai multor ani. De aceea putem spune pe buna dreptate ca avem de a face cu mai multe tipuri de alcoolism.

Dependenta de alcool se inscrie in linia generala a dependentei de substante nocive insa are si unele particularitati.

In general se vorbeste de dependenta fizica abia atunci cand apar fenomenele de sevraj, dar modificarile metabolice si procesele biochimice cerebrale au loc mult mai devreme. Din aceasta cauza delimitarea dependentei fizice de cea psihica este destul de arbitrara.

Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de alcool si a adaptarii treptate a organismului cu acesta - cresterea tolerantei.

Dependentul fizic este cel al carui organism are nevoie de alcool pentru a-si indeplini functiile.

Senzatia trupeasca de normalitate se instaleaza abia atunci cand alcoolul este prezent. In schimb cel in cauza simte ca-i lipseste ceva atunci cand trebuie sa se descurce fara alcool.
Daca alcolemia - concentratia de alcool in sange - nu este restabilita dupa ce alcoolul a fost metabolizat, organismul nu se poate readapta rapid la lipsa acestuia. Drept urmare apar fenomenele de sevraj: tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, neliniste. Intensitatea acestor fenomene se extinde de la o simpla stare de slabiciune cu tulburari digestive pana la manifestari grave, uneori letale, asa numitul Delirum.
Dar convulsiile epileptiforme apar tocmai in timpul pauzelor de baut sau in faza de dezintoxicare. Intre 5÷10% dintre cei dependenti au cunoscut o astfel de criza in timpul primelor 48 de ore, mai frecvent intre 13 si 24 de ore, de la atingerea starii de luciditate.

Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini in carja numita alcool, pentru ca astfel se creaza o stare in care problemele devin mai putin de nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile.
Dependenta psihica se instaleaza pe neobservate din motive aparent neansemnate, de exemplu din cauza proastei dispozitii, apatiei sau pentru ca numai cu un pahar de bautura bucuria este deplina.

Dependentul psihic este cel care se foloseste de alcool pentru a obtine starea dorita de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile.

Atunci cand tot mai multe situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, alcoolul castiga in importanta pentru echilibrul psihic. Fiecare pierdere a controlului asupra bauturii este o infrangere, astfel incat tot mai multa energie psihica este irosita in efortul de a se controla.
Atunci cand alcoolul nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica, ce il determina pe cel in cauza sa-si faca provizii si sa-si organizeze intreaga viata incat alcoolul sa fie la indemana. Astfel se formeaza o legatura emotionala cu alcoolul, care persista inca multa vreme dupa ce dependenta fizica a fost depasita.

Dezintoxicarea de alcool,
adica depasirea dependentei fizice,
dureaza in general intre 5÷15 zile.

Dezobisnuirea de alcool,
adica biruirea dependentei psihice,
se stabilizeaza, in general, dupa doi ani.